In:
Romanian Journal of Infectious Diseases, AMALTEA Medical Publishing House, Vol. 20, No. 3 ( 2017-09-30), p. 148-153
Abstract:
Infecţia cu Clostridium difficile (ICD), considerată mult timp ca o infecţie asociată spitalizării şi consumului de antibiotice, a înregistrat în ultimul deceniu o emergenţă a formelor comunitare. Obiective. Lucrarea urmăreşte particularităţi ale ICD cu debut comunitar în funcţie de originea comunitară sau nosocomială a infecţiei. Material şi metodă. Studiu retrospectiv pe 3 ani (1 iulie 2014 – 30 iunie 2017) al fişelor de declarare a 767 cazuri confirmate cu ICD primare, spitalizate în unităţi medicale din judeţul Dolj (România). Au fost analizate 2 loturi de pacienţi cu debut comunitar al ICD: lotul ICDC cu origine comunitară a infecţiei şi lotul ICDNc cu origine nosocomială a infecţiei. Rezultate. Debutul ICD de tip comunitar a fost identificat la 453 de pacienţi (59,1% din total); dintre aceştia, 106 (23,4%) au avut origine comunitară (ICDC) şi 305 (67,3%) nosocomială (ICDNc). ICDC a crescut de la 4,3% (2014) la 17,9% (2017) din totalul ICD, cu o medie de 13,1% pentru perioada studiată. Comparativ cu infecţia dobândită în spital, pacienţii cu infecţie dobândită comunitar au fost mai tineri (mediana vârstei 57 ani vs. 65 ani), cu afectarea mai frecventă a sexului feminin (58,4 % vs 46,2%), expunere mai redusă la antibiotice (75,4% vs 85,9%), imunodepresie asociată (4,7% vs 18,6%) şi letalitate (0,9% vs 5,5%) mai scăzute. Concluzii. Epidemiologia ICD este dinamică, dimensiunea reală a infecţiei comunitare necesitând evaluare în continuare. ICDC trebuie luată în considerare în investigarea diareei comunitare chiar şi în absenţa factorilor de risc tradiţionali (spitalizare, vârsta înaintată, tratament antibiotic).
Type of Medium:
Online Resource
ISSN:
1454-3389
,
2069-6051
DOI:
10.37897/RJID.2017.3
DOI:
10.37897/RJID.2017.3.5
Language:
Unknown
Publisher:
AMALTEA Medical Publishing House
Publication Date:
2017
detail.hit.zdb_id:
2570960-4
Permalink